Una de toamna, cu toate ca inca-i iarna...
Practica agricola
Pe vremea impuscatului, pentru cei mai mici, anul scolar debuta vertiginos cu practica. Si in loc sa faci practica in atelier sau in fabrica, faceai agricultura tata, sa te inveti de mic cu munca. Toata lumea era ca furnicuta, incepand de la aia mici de clasa intai si terminand cu studentii, toti adunau cu voiosie porumb, cartofi, gulii si ce mai creste prin/pe pamant. Cred ca eram in clasa a X-a cand, deh, eram si noi baieti mari si ne-am apucat de fumat. Plecam dimineata la "scoala" campului cu pachetelul in sacosa de un leu pregatit de mama si modeda de 5 lei in buzunar data de tata. Cum ajungeam in oras, prima halta era la tutungerie. Acolo, intai filai zona sa nu fie vreun vecin, cunoscut sau, mai rau, vreun profesor sa ne vada ca intram la tutun. Dupa vreo cinci minute de filaj, unul isi facea curaj si intra si lua tigari pentru toata trupa. Cate un pachet de Carpati fara, la 3 lei 25 de bani bucata. Iesea ca vantul din tutungerie si la primul colt impartea marfa. A doua statie era in autoservire. Aici faceam provizii de bomboane pentru fete. Oricum altceva nu gaseai. Ba da, mai erau compoturi de toate natiile, conserve de peste si creveti. da cum sa iti servesti prietena cu o conserva de peste... In fine, ajungeam in curtea liceului, mai frecam duda cam o juma de ora pana apareau autobuzele. Ne urcam cuminti in autobuze si debarcam la locul faptei, respectiv la marginea campului de ce-o fi fost. Cea mai buna perioada a fost cand am prins un lan de porumb unde toti cocenii erau adunati in capatul tarlalei in niste gramezi imense. Cred ca aveau cel putin 15 metri inaltime. Si a hotarat onor conducerea scolii impreuna cu cea a tarlalei sa repartizeze viitorul tarii dupa cum urmeaza: cate o clasa la o gramada. Si cand termina gramada, pleaca acasa... Vreau sa spun ca se muncea la depanusat cam o saptamana pe fiecare gramada. Prima saptamana ne-am vorbit si ne-am sfatuit sa terminam in patru zile ca sa nu mai venim vineri si sambata (atunci se invata/muncea si sambata) Zis si facut. Am tras tare si am terminat. Si surpriza: tovarasul diriginte ne-a chemat si vineri si sambata, ca daca suntem harnici sa ii ajutam pe aia mai lenesi. Pai daca e asa, noi de ce n-am fi lenesi, sa munceasca si altii pentru noi. Zis si facut. Saptamana urmatoare, gramada urmatoare. Numai ca de data asta se depanusa porumbul sistematic din interiorul gramezii. Si dai si sapa si depanuseaza ca dupa prima zi a ajuns gramada noastra ca painea lui Pacala: goala pe dinauntru. Ca sa avem aer, am depanusat si un cos pana in varful gramezii. Accesul era foarte strict, printr-un tunel prin care te tarai cam 10 metri pe burta. Si cum ajungeam la gramada, "munceam" cat statea Albano (dirigu) langa noi. Cum il taia oarece nevoie sau pleca un minut, cum dispaream in gramada. si mai ieseam seara la plecare. Si a tinut prima zi, a doua zi. A treia zi, Albano cu ochii pe noi. Unde sa te mai refugiezi frate.... Da elevul UTC-ist e inventiv... Cum intorcea capul, cum disparea unu in tunel. Intr-o ora a ramas Albano numai cu fetele. Si normal, a urmat intrebarea "unde-s baietii?" Colegele malc, nimic. Sta asta, se invarte pe langa gramada, se duce prin vecini, nu gaseste golanii si pace. Golanii erau in gramada si fumau Carpati fara.
Se mai invarte asta cat se mai invarte si isi arunca ochii spre cer (probabil il cauta pe D-zeu, cu toate ca era prof de filosofie si economie politica) si vede fumul ce iesea prin varful glugii mai ceva ca dintr-un cort indian. Haaaaaaa, v-am prins! Si incepe sa se catere pe gramada sa ne scoata afara (nu descoperise si tunelul). Ajunge in varf si incepe sa topaie ca maimuta, probabil se gandea ca topaie pe noi si o sa iesim. Inauntru, ne uitam in sus si nu ne venea sa credem ochilor ce vedeam: frumusetea noastra de coliba incepea sa se darame sub dansul turbat al dirigului. Alta solutie nu era decat parasirea de urgenta a adapostului. In coloana cate unul, taras prin tunel afara fuga mars! Ca sobolanii ieseam din gramada in timp ce Albano jubila in varful gramezii. Doar ca jubileul n-a tinut prea mult ca s-a prabusit toata gramada!
Colaps total, rasete pe tot campul, dirigul in mijlocul gramezii cu cocenii peste el, urland sa-l scoata cineva! Acei cineva (din ziua aia am fost si noi cineva) am fost noi, golanii!
Apropo de golani, cand am terminat liceul ne-a spus ca i-am mancat patru ani din viata si alta trupa mai tampita n-a avut in toata cariera!