Creatii useri

  • Autor subiect DeletedUser36524
  • Data de început

DeletedUser44200

Pentru că până la urmă asta-i tema creată de mine în urmă cu doi ani și fiindcă sunt teribil de plictisit m-am gândit să ne reapucăm de „poiezi”. Pentru că și jucătorul de Triburile modern trebuie să dea dovadă de creativitate și o înclinație spre frumos.

(și da, poeziile ce le postez se găsesc și pe alte site/uri [gocandan.eu, reteaualitera.ning.ro, poezii.biz]. Dar sunt puse acolo de mine.)
==========================================================

Anti-toamnă

Bun.
Acum ce naiba sa mai scriu?
S-a terminat vara iar intr-un colt al calendarului
cu noroi sub gingii
sta toamna.

Dar eu, ca un poet-fermier
ce naiba sa-i fac?

Traiesc in propriul meu anotimp
in luna in care
iata-ma
scriu
si nu sunt in stare sa gasesc un titlu
pentru ce scriu.

Ascult ploaia si lupt cu noroiul care ma ineaca
ca un cersetor nespalat de furtuna
si imi vine sa arunc cu cerneala
in cantecele
compunerile
poeziile
si blogurile voastre pseudo-retardate
care se bucura pe o singura voce vulgara
ca un cor de prostituate bisericoase
ca a venit toamna.

Si ce, nenorocitilor? Nu voi!
si nu voi sunteti cei care veti tremura de frig
cersind pe langa banii de paine
si caldura pentru plamanul inghetat.

Nu voi, poetilor de conjuctura
va veti ascunde noaptea sub podul
autostrazilor nationale
ferindu-va nu de ploaie
ci de scuipatul soferilor.

Ne vor trada toate pasarile, fugind in tarile calde.
Le vom primi normal
la primavara
uitand, asa cum stim noi sa uitam
Marea Tradare.

Veti incepe scolile si facultatile, lingailor
si in timp ce-l veti cauta pe vesnicul "X"
tatal vostru
si mama voastra
vor decapita muntii si vor suge
caldura interzisa.
Iar muntii, sangerand rumegus si ploaie
se vor pravali peste casele voastre.

Vom sta in case si vom rade prin ferestre unii la altii
"-Ce faci, conserva?
N-ai expirat? Nu ti s-au umplut rinichii de glod?"

Vor muri pomii si livezile
ca-ntr-o apocalipsa dintr-un film american.
Iar vantul va impinge stejarii batrani
peste masinile voastre.
Iar voi veti fi la ferestre
admirand furtuna
asa cum marele poet francez admira ghilotina
sub lama careia si-a gasit sfarsitul.
"Minunata creatie"

Iar eu, cititorule
in ecoul ploii ce ne-a sfarsit pe toti
voi fi tot aici
in anotimpul meu imaginar
cautand un titlu pentru aceasta poezie.


Iar in Octombrie-secular am sa imi dau seama
ca nici poezia
nici toamna
nu au dreptul la titluri.
 

DeletedUser44200

(poem dedicat obisnuintei)

Draga Puncte-Puncte
Iti scriu a 23-a poezie
Tot cu acelasi creion, pe aceeasi foaie
Cu aceeasi rabdare dintotdeauna
Cu aceeasi tristete prefacuta
Cu acelasi zambet natang
Si tot cu aceeasi speranta ca tu
Puncte-Puncte
Ma vei intelege pana la urma
Si la ultimul Craciun din acest secol
Ma vei suna si imi vei spune:
"-Sarbatori fericite!
Imi lipsesti omule-poet-salbatic.
Ce mai faci?"

Iar eu
Pe jumatate mort si mort pe jumatate
Am sa-ti recit prin telefon
Prin cablurile si antenele inter-continentale
Prin liniile de telefon 2013 - 2099;
Am sa-ti recit acest poet
Ca unui vechi amic
Pierdut si regasit in fiecare an.
______________________________________________________________

Ma sufoca toata aceasta agitatie urbana
Acest bazait de radio cu frecventele gresite
Acest iritant scartait de sosea

Ma omoara soferii care injura batranii
Acuzandu-i de nesimtirea de a fi batrani
Si ca au tupeul de a trece strazile de-a latul
In loc sa mearga acasa
Sa-si faca un ceai
Si privind la emisiunile proaste
Sa astepte sa moara.

Ma omoara semafoarele
In fata carora ne oprim ca vitele
Agitand talangele
Mugind unii la altii
"-Salut
-Buna ziua!
-Muuu-Muuu
-Muuuuuuuuu:
Semafoarele cu luminile lor rosii
Sub care ne oprim asteptand vacarii primariei
Sa ne mulga sufletele.

Ma scoate din sarite aceasta viata mecanica
Si imi vine sa ma urc in cate un copac
Ca un fel de Tarzan reciclat din romanele lui Edgar Rice
Sa ma urc si sa urlu.
Dar stiu, vazand copacii
Ca in nicio carte
Niciun Tarzan
Nu s-a urcat vreodata intr-un copac din bitum.

Ma plimb aiurea
Ma plimb matematic
De la un timp am inceput sa gandesc trigonometric
Inclinat chiar.

Ma opresc din cand in cand in fata casei tale Puncte-Puncte.
Bat in poarta.
Bat in geam.
Si de fiecare data imi raspunde cate un copil
Sau mama lui.
"-Pe cine cautati?
-Pe Puncte-Puncte", raspund intotdeauna.
"-E acasa?"

Apoi vad fete nedumerite
O mica injuratura nevinovata
Poarta trantita.
Ma intind si dau sa mor
Dar de fiecare data vine noaptea si privind stelele palide realizez
Ca de fapt
Tu nu locuiesti in Oras
Ci undeva la margine de sat
Cu cele doua fetite ale tale
Cu sotul tau tacut
Cu mica ta gradina de legume
Umbrita de doi-trei ciresti, acum infloriti
Cine stie
Poate ti-ai cumparat si un caine sa te latre.

Imi lipsesti Puncte-Puncte
Rad si ma gandesc
Ca poate asta-i noul meu hobby
lipsa ta.

Imi lipsesti Puncte-Puncte
Ca dintr-o obisnuinta timida
Ramasa din ziua in care te-am uitat a 14-a oara.

Ma trezesc dimineata
Imi beau cafeaua iar apoi
Dupa cum imi scrie la orar
Incep sa inceapa sa imi fie dor de tine.

Ma gandesc uneori ca poate te-ar ingrozi Orasul.
Cerul uscat
Motociclistii
Controlorii de autobuz.
Poate ca dupa atata vreme si eu te-as ingrozi
atat de tacut
atat de speriat de toata aceasta viata artificiala
de parca traiesc conectat la niste aparate
La un semafor alb-negru
Si cand nu ma calca masinile
Ma calca pietonii
suparati ca le consum semaforul.
_______________________________________________________

Mizerabila meserie, poezia
ma vad deja promovat pe stivuitor
intr-un oarecare depozit de drame
undeva la capatul Orasului.

Ma vad langa poarta acestui oarecare depozit
asteptandu-te pe tine, Puncte-Puncte
rezamat de-un semafor
urland la batrani
"Mergeti acasa! E ora 16 si trebuie sa muriti
nu mai imputiti orasul cu hoiturile voastre vii"

Ma vad rezemat de-un semafor
Asteptand sa ma suni.
Din cand in cand privesc in sus
si in loc de rosu
si in loc de verde
vad doar galben.
Marele si timidul galben al uitarii.

Si vai, cad de idiot sunt!
Ma suni sa ma intrebi ce mai fac
iar eu iti povestesc despre tine
si despre semafoarele unui Oras parca imaginar.
_____________________________________________________

Deci
Ce mai fac?
Uite, astept anul 2100
Astept sa mor asa cum isi doresc toti soferii
Iar intre timp, din plictiseala poate
Ma gandesc la tine Puncte-Puncte...
 
Sus