Draga mea
Iarta-ma ca te cert inca de la inceputul scrisorii. De ce ai pus distanta asta intre noi? Chiar credeai ca fugind de destin gasesti linistea? Dupa tot ce a fost intre noi ar fi trebuit sa realizezi ca locul tau este langa mine. Doar eu pot sa-ti dau alinare, doar eu pot sa te ridic atunci cand cazi, doar eu pot sa te fac sa vibrezi ca o vioara in mainile unui artist. Nu ai realizat ca "barbatii iti vor spune multe, ca te iubesc si cum si cat, iti vor spune mai frumos ca mine, insa nu te vor iubi atat"? Ai pus distanta asta intre noi cautand liniste? Poate tu ai gasit-o insa eu mor in fiecare zi cate putin. Am invatat sa te uit in fiecare zi si in fiecare zi imi revi in minte ca un vis obsedant. Nu realizezi ca fiecare zi care trece e una pierduta pentru noi? Nu vreau o viata ca un lung sir de asteptari. Te vreau langa mine sa putem pastra linistea , sa ne atingem, sa adormim si sa ne trezim unul langa altul, sa ma certi pentru nimicuri, sa ma ierti doar pentru ca ma iubesti, sa ne dezmierdam, sa ne maimutarim, sa ne zambim, sa radem, sa mancam, sa bem, sa respiram, sa facem dragoste renuntand la tigara de dupa, sa-ti cant atat de fals incat vecinii sa protesteze, sa-ti dai cu parerea despre fotbal desi nu ai habar, sa ma inveti orice, sa te invat cum sa te aperi, sa ne plimbam pe strazile aglomerate simtindu-ne singuri, sa-ti incalzesc picioarele inghetate, sa te bat cu bulgari fara mila, sa-mi faci ceaiuri, sa te imbratisez si in somn, sa te mint ca esti cea mai frumoasa cand te trezesti desi esti ciufulita, sa ma crezi, sa ne sarutam pana ne dor buzele, sa-ti sarut fiecare centimetru patrat din corp, sa culegem flori, sa furam cirese, sa-ti fac coronite si sa-ti fac orice ti-ar mai trece prin minte ca eu am obosit sa tot enumar. Ideea este ca fara tine viata e ca triburile fara forum, fara farmec.
Eu inca te mai astept. Nu lasa zilele sa treaca pentru ca trec din timpul nostru.
Al tau