Nici macar pe lumea clasica nu se prea recomanda cavaleria grea pe satele de atac, desi acolo este scuzabil pentru faptul ca ai mai putine optiuni la dispozitie, asta ar fi o greseala neasteptat de frecvent intalnita explicata prin aceea ca astfel de sate- care sa contina topoare, cav. grea si, eventual, berbeci pot sa fie ambivalente asigurand, fie si prin o parte a trupelor lor, ambele faze. Totusi e gresit, singurele sate mixte admisibile sunt cele de cavalerie grea dar nici macar ele nu respecta definitia unui sat valabil- autosuficienta, in limitele jocului, pentru cel putin una dintre cele doua faze- adica un sat de aparare sa poata respinge cel putin un sat de atac complet, iar un sat de atac sa poata face maximum de pagube posibile deschizand calea ofensivei ulterioare, insa se stie ca satele de cav grea, de preferat doar cateva, si acelea in zonele centrale, sunt indicate datorita rapiditatii suportului si al fortei defensive generale care se creeaza astfel. In privinta atacurilor am vazut ca topicul abunda in modele anti-infrastructurale, adica in modele care propun cantitati industriale de berbeci. Dar se stie ca actiunea berbecilor asupra zidurilor este conditionata in primul rand de calitatea si de cantitatea trupelor care-i insotesc- va reamintesc ca jocul acesta e foarte realist si ca exista jocuri asemanatoare in care armele de asediu nici nu pot sa fie trimise singure la atac, nici nu pot sa supravietuiasca daca escorta lor este decimata. La peste 400 de berbeci numarul locurilor eligibile din ferma se va limita, iar daca satul in cauza mai are si spioni sau arcasi calareti... ca doar ei au fost cheia succesului mongolilor... esecul este asigurat. Nu mai vorbesc despre satele care dezvolta catapulte in cantitati aproape la fel de mare ca cele existente in satele de berbeci stiindu-se faptul ca ele nu sunt concepute pentru ca sa fie setate pe ziduri. E adevarat ca topoarele sunt necesare la cote de minimum 5000, insa orice exagerare pornind de la premisa ca doar deficitul ar fi nociv sau raportandu-ne la forta lor generala de atac- care este un parametru abstract deoarece fiecare unitate isi demonstreaza eficacitatea prin calcularea parametrilor relativi, ai uneia fata de cealalta, caz in care doar jucatorii care abuzeaza de lancieri ar fi afectati- orice exagerare este, la randul ei, negativa in pofida aparentei economii de locuri in ferma care i-ar face mai rentabili decat este cavaleria. Arcasii calareti sunt un lux de eficienta pe care nu pot sa-l inteleg cu atat mai mult cu cat actiunea lor asupra arcasilor este devastatoare. Cu alte cuvinte, totul se reduce la o problema de reteta din cadrul formulei, si nu la formula in sine, deoarece exista un echilibru foarte delicat care determina reusita. Cat despre standardizare, eu cred ca este necesara pentru simplul motiv ca satele excentrice, atat la propriu cat si la figurat, vor fi, in mod normal, mult mai putine ceea ce va face sa nu prea aveti ocazia sa atacati cu satele indepartate, iar daca, totusi, satele indepartate au berbeci in exces asta inseamna ca vor fi perfect inutile intrucat de la distante mari se impun atacurile la viteza a doua si chiar la viteza intai daca e nevoie, fapt posibil numai prin dezvoltarea unui numar rezonabil de trupe. E, intradevar, necesara construirea catorva sate de spargere a zidurilor, insa in limitele instinctului vostru care trebuie sa coincida cu cele ale ratiunii si in conditiile in care un jucator se extinde, automat, si granita lui se va modifica, caz in care nu se va mai justifica cresterea numarului de sate deosebite. Nobilii pot sa fie facuti si pe sate de aparare pentru ca asa se creste randamentul satelor de atac, dupa cum, la fel de bine, macar unul dintre nobili poate sa fie trimis escortat de o armata full de atac pentru limitarea actiunii dodge-ului. O jucatoare din Finlanda, care fondase un trib si nu a apucat sa joace prea mult, desi era lidera de puncte si de sate a tribului, pentru ca refuzase sa-i fie teama de singura forta care ar fi putut-o periclita, observase extrem de rapid cateva din aspectele totusi elementare pe care le-am mentionat eu- clasificase spionii ca fiind relativ necesari si ca fiind trupe de aparare intrucat spionajul facut de tine iti compromite de cele mai multe ori actiunea, desi e indispensabil in fazele timpurii ale jocului, considera ca arcasii calareti sunt utili numai in masura in care adversarul detine arcasi si alte cateva chestiuni. A propos de modelele de aparare servite drept carne de tun modelelor voastre de atac- ele nu sunt fair deoarece se bazeaza pe target-uri formate numai din infanterie fapt ce distorsioneaza impactul real al berbecilor sau al topoarelor, sau al arcasilor calareti- un sat care are si cavalerie grea va fi mult mai imun la atacurile facute cu turme sau cu vikingi. In situatia asta, decat sa va obositi sa calculati numarul de trupe pentru un sat de atac complet ar fi mai bine sa atacati cu unul incomplet pentru ca si adversarul nu ar fi avut timp sa-l populeze- cu atat mai mult cu cat multe modele au proportii foarte mari la arcasi.