Jurnal de calatorie

[DeletedUser]

Deschid aceasta tema cu intentia de a scrie despre ceva ce poate fi tratat serios si despre care, oricine, in mod sigur, poate spune ceva.
Nu este o tema de dezbatere, nici una in care sa punem verdicte de frumos/urat, prin urmare voi ruga moderatorii sa stearga orice comentariu care nu este o povestire in ton cu tema propusa.
Povestiti ce v-a impresionat, incercati, prin descrierile folosite sa transportati cititorul in lumea si momentul care v-a indemnat sa scrieti si nu va faceti griji despre parerile celorlalti, atat timp cat nu faceti descrieri scabroase, vulgare sau deplasate.
Nu se dau premii pentru locatia despre care povestiti, deci nu transformati tema intr-una nationalista. Sunt frumuseti peste tot in lume, asa ca, povestiti despre ele. N-am stat sa "sap" sa vad daca a mai fost deschisa o asemenea tema. Va rog sa povestiti doar ceea ce ati vazut, doar locuri pe care le-ati vizitat si nu ceea ce ati citit pe net sau v-au povestit altii. Nu incercam sa impresionam pe nimeni, deci, contez pe sinceritatea si corectitudinea voastra.
Cum e si firesc, voi incepe eu.

Am umblat, ceva, prin lumea asta, iar prima povestire va fi despre Florenta, Italia.
Am stat ceva vreme acolo si am avut ocazia sa colind orasul si ca simplu turist. Nu voi povesti despre minunile artistice, arhitectonice, culturale care se gasesc acolo. Multa lume stie ca Florenta/Firenze/Florence este un oras care transpira arta/cultura prin toti "porii" si ca fiecare piatra din orasul acela are o poveste de spus.
Voi povesti despre oameni, despre forfota nativilor sau a turistilor, despre ceea ce anima acest frumos oras.
Prima oara cand am fost turist acolo, am trait o senzatie de eliberare, de transport inapoi in timp. M-am plimbat prin orasul vechi, pe strazi mici, inguste, pavate cu piatra cubica ce inca mai pastrau, parca, sunetul si urmele calestilor trecand in viteza pe acolo, sau in simplu pas de promenada.
Stradutele respective forfotesc permanent de lume, auzi in jur un adevarat amalgam de limibi vorbite cu glas rasunator, sau soptit, vezi fete incantate si guri ramase deschise de extaz in fata atator frumuseti.
Treci pe langa mici carciumioare, din pacate, destul de multe moderne, dar toate cu meniuri imbietoare, cu chelneri jongland printre mese cu tavi pline cu pizza sau cafea aburinda.
Intalnesti cofetarii specializate in inghetata unde te pierzi in oferta, nu stii ce sa alegi, oscilezi intre diversele arome si esti indecis daca sa comanzi o "banala" inghetata de ciocolata, sau sa savurezi faimosul si racorosul "sorbetto al limone", care mie mi-a placut enorm.
Desi in viata de toate zilele urasc cascatul gurii in vitrine, acolo chiar mi-a facut placere sa ma uit, sa trec cu ochii de la haine, la bijuterii, de la picturi sau mobile vechi, restaurate, la florarii, de la articole de artizanat, la kitsch-uri moderne. Mi-a placut modul cum vanzatorii incercau sa-si prezinte sau sa-si vanda marfa, cu fete zambitoare, chiar daca esuau, cu incercarile lor de a multumi toti turistii, vorbind intr-o limba doar de ei stiuta si inteleasa, dar care sfarsea, invariabil, intr-un limbaj universal al semnelor.
Mi-au placut micile lor targulete ambulante sau pastrarea traditiei breslelor, asa cum erau ele odata. Acolo am vazut strazile pantofarilor, ale artizanilor, ale bijutierilor, ale florarilor si am simtit mandria breslasilor ca se pot lauda cu arbori genealogici foarte stufosi si cu radacini ce coborau pana la 1500 d.c., sau chiar mai jos.
Am trecut raul Po, inainte si inapoi, mereu pe alt pod si am admirat canotorii care se antrenau, pentru propria conditie fizica, sau pentru vreo competitie mai mult sau mai putin oficiala sau faimoasa.
Am admirat forfota de la orele de varf, cand strazile parca explodau de multitudinea de biciclisti, grabiti spre casa, munca, pranz sau diverse intalniri.
Dupa care, venea si marea Pauza, in care parca totul se oprea, incremenea si disparea orice miscare pret de cateva ore, la amiaza, ca sa reapara dupa amiaza, dar nu mai devreme de ora 15, ora locala.
Seara, pe racoare (eu descriind un traseu de turist vara), strazile se umpleau iar de turisti si de localnici iesiti la intalniri cu prietenii, sau la inca o tura de colindat dupa locuri nevazute pana atunci. Orasul se lumina brusc, de puteai citi ziarul, desi, o asemenea activitate, la asemenea ore, era considerata blasfemie. Orele serii sunt pentru relaxare, pentru o cina cu prietenii, urmata de o scurta plimbare sau de o esuare intr-un bar sau intr-un club, in functie de varsta si gusturi.
Daca ar fi, vreodata, sa fiu nevoita sa plec definitiv din tara si as avea posibilitatea sa aleg, m-as stabili in Firenze.

 

[DeletedUser]

Vroiam sa vad Venetia, dar cred ca o sa ma opresc vreo 2 zile si prin Florenta..

Cateva cuvinte despre Corfu, insula zeitei Afrodita..

Merita sa va abandonati pe aceasta insula greceasca o saptamana, sa nu mai stiti nimic altceva decat relaxare totala.
Mai intai - un sfat - romanii sunt tot romani, firma de turism prin care mergeti trebuie sa va stie de frica. Un pic de scandal, un pic de teatru, si - spre deosebire de ceilalti turisti - in momentul in care dimineata veti deschide usa balconului, in loc de un gazon interior si niste sezlonguri, inconjurate de beton - veti vedea stanga munte, dreapta munte, la o suta de metri in fata albastrul Mediteranei strecurandu-se printre palmieri, si va veti putea lua micul dejun mangaiat de razele diminetii.
Christian Tour are niste soferi mai "deosebiti" niste pui de Schumacher.. care isi permit sa mearga cu 100 km/h pe autostrazile Greciei, uitandu-se la film laolalta cu restul turistilor.. in rest sunt niste baieti de treaba, cu care aveti mari sanse sa va atingeti destinatia, chiar daca - cu vreo 8-9 ore intarziere. Evident, in loc sa fiti dusi pana in fata hotelului cu autocarul, ajungeti in portul Igumenitza, la feribot schimbati autocarul (aveti cam 5 minute sa va luati bagajele sa le mutati in noul autocar), noul autocar va duce pana in statiunea Ipsos, unde coborati si asteptati un ghid care sa va duca cu masina personala pana in fata hotelului.
Asta - daca alegeti ca si mine - o statiune retrasa in Corfu, cu o plaja cu nisip fin, si multa liniste..
O aventura totala.. dar care merita pe deplin toate momentele de neuitat ce vor urma.

Feribotul este un mijloc de transport obligatoriu - Corfu este o insula, si singurele puncte de acces sunt cu avionul, sau pe mare.
Cu avionul e mai rapid, dar e mai greu sa observati din avion delfinii care fug dupa feribot, in salturi - Vin si se zbenguie la cateva zeci de metri de vapor luindu-se la intrecere cu acesta si nici nu stii ce sa admiri mai intai, delfinii sau vasele de epoca, veliere (unele chiar vase de croaziera de lux).

Spoiler: Mediterana

Mai intai - peisajele Greciei - sunt extraordinare; in Corfu - ai impresia ca esti in paradis.
Esti inconjurat de apa, de stanca, de paduri de maslini sau Kum Kuat (un fruct inrudit cu portocala dar de marimea unei corcoduse) si dupa doua zile petrecute acolo ai uitat orice griji si necazuri.
Apoi - incepi sa vrei sa vizitezi insula si imprejurimile.
Si aici ai de ales intre jecmaneala romaneasca si ospitalitatea si corectitudinea greceasca.
Nu va luati dupa ghizii pusi la dispozitie, mergeti si discutati cu receptionerii la hotel, cu locuitorii insulei; singuri sau impreuna cu alti turisti - daca nu aveti masina personala - inchiriati o masina pentru 3-4 zile, nu acceptati turul insulei oferit de firma de turism - pentru ca il veti face voi insiva, la aceiasi bani, fara sa fiti grabiti de nimeni sau sa pierdeti vreun loc care merita vazut din indolenta organizatorilor.

Primul lucru care va intampina la intrarea in portul Kerkira (Corfu in limba elena) sunt cele doua fortarete care strajuiesc insula.

Spoiler: Fortarete

Fiind sub dominatie venetiana cam 400 de ani arhitectura insulei este una tipica, cu strazile inguste si casele atat de alaturate incat poti sari de la o fereastra la alta intre case fara probleme.

Spoiler: casele in Corfu si in Insula Paxi

Fortaretele au fost construite pentru protectia insulei, si casele - cartierul vechi - sunt asezate strategic in spatele fortaretelor, astfel incat - in Evul Mediu acestea nu puteau fi atinse cu tunurile navelor ce ar fi incercat sa bombardeze insula. Strategie tipic venetiana, care prevedea asigurarea punctelor de acces in Mediterana pentru flota venetiana, foarte dezvoltata in acele vremuri.
Vizitezi fortaretele - simti ca te intorci in timp cu 500 de ani. Cat m-am plimbat prin Corfu - am reusit sa vizitez cele doua fortarete - un palat (Achileion) si am vazut de la distanta inca o cetate - Angelokastro (fortareata ingerilor) - pe care n-am vizitat-o pentru ca n-am stiut sa descurc cu harta in mana drumuletele intortocheate care duceau spre aceasta (se punea problema de mers seara prin padure, pe niste drumuri pe care doua masini treceau foarte greu una pe langa cealalta, si asta doar prin anumite locuri)

Spoiler: Angelokastro - (fotografiat cu zoom foarte mare)

Drumurile in Corfu - sunt socante - doar in orasul Kerkira ai parte de strazi cu doua benzi pe sens, in rest - o sosea principala a insulei, si drumulete inguste, cu o banda impartita pentru ambele sensuri (casele aveau pe ziduri urmele oglinzilor autocarelor care se incumetau sa parcurga respectivele drumuri).

Spoiler: Pe el l-am botezat "Fripturica" :))

Sunt multe de povestit.. peisajele sunt divine, poti admira apusul (chiar si rasaritul), si dupa ce termini de vizitat insula (eu n-am reusit sa parcurg decat vreo jumatate din ea in doua zile) iei niste croaziere la Laguna Albastra (unde a fost facut si filmul cu acelasi nume) sau in insula Paxi unde poti intra cu vaporul prin pesteri, sau sa faci baie intr-o apa limpede incat vezi fundul marii la 30 de metri sub tine.

Spoiler: Apus de soare in Corfu

Daca ajungeti in Corfu si nu faceti aceste croaziere - e ca si cum mergeti in Paris si nu intrati si in Palatul Louvre.
In insula Paxi - vezi peste tot flori, atatia pomi infloriti in luna August nu mai vezi nicaieri altundeva.
Sub nicio forma sa nu mergeti in turul insulei organizat - bani aruncati aiurea, pe ceea ce puteti face voi de 20 de ori mai bine cu o masina inchiriata.



Poate unii sunt mai putin "poeti" - vor sa vada partea practica a unei excursii in Corfu. E suficient sa spun ca mi-am achizitionat 3 parfumuri de firma cu 25 Euro, pe care aici as fi dat cel putin 150 Euro.
Mesele - la greci.. unii spun ca intre timp, datorita crizei, s-au mai degradat lucrurile si pe la ei.. eu pot sa spun doar ca in fata aveam de fiecare data cand comandam la un restaurant - o farfurie plina. Grecii nu se joaca, ei pun mancare sa te saturi, buna si multa.
Mie fructele de mare nu-mi plac, dar.. neaparat - pe langa zaziki si calamari, spun neaparat - sa mancati peste spada. Nu veti regreta..

Ca o curiozitate - grecii au un program foarte strict - intre orele 13-17 - nu mai vezi pe nimeni pe strada, toti se retrag in case, magazinele se inchid, orasul devine pustiu - un oras fantoma, stai si te intrebi daca e adevarat ce vezi sau nu.. nu mai vezi decat foarte rar oameni pe strada, doar cateva magazine ratacite raman deschise.. in rest - peste tot usi inchise si storurile trase la ferestre.

De vizitat - pe langa fortaretele amintite - Palatul Achilleion (palatul lui Ahile) - palatul imparatesei Elisabeta - cunoscuta si ca imparateasa SiSi a Austriei - o capodopera de arta, cu o arhitectura deosebita, cu gradina sa, cu operele de arta care povestesc intreaga viata a celei care a locuit in acel palat.

Spoiler: Palatul Achilleion si gradinile sale

Se afla situat intr-o mica localitate - Gasturi, la sud de Kerkira, foarte usor de ajuns cu masina. Apoi - in nordul insulei - un alt oras important - Paleokastritza - unde exista o manastire foarte veche, de unde puteti achizitiona icoane grecesti foarte frumos lucrate (grecii sunt ortodocsi, la fel ca si noi).

Ultima seara e pentru distractie - seara greceasca. Grecii ofera spectacole cu muzica lor populara traditionala - in care nu lipsesc dansuri ca Zorba Grecul, coregrafii si jocuri cu focul sau cantece la Bouzouki..

Spoiler: Seara greceasca

Corfu nu se compara cu nicio alta destinatie greceasca (poate doar Atena sa fie mai speciala, datorita istoriei sale).
Am invatat intr-o saptamana si cateva cuvinte grecesti - kalispera, kalimera.. iasu.. in rest cu cateva cuvinte in engleza te descurci fara probleme intr-o tara de oameni primitori, cu un turism foarte dezvoltat, cu niste servicii incomparabile cu cele din statiunile romanesti de la Marea Neagra.
Grecii au niste autostrazi taiate prin munti, o infrastructura pe care noi nu o sa o avem nici peste 30 de ani, am un prieten care mi-a spus ca a facut 12 ore cu masina personala pana in Corfu, incluzand 2 controale vamale.
E mai greu de ajuns din Bucuresti in Satu-Mare - daca stam sa ne gandim..

Spoiler: Corfu - imagine panoramica

Merita vazut. Am pus cateva poze pentru ca o poza buna face cat o mie de cuvinte..
Am ramas placut surprins de ceea ce ofera insula Corfu, si inca nu e prea tarziu sa o alegeti ca destinatie pentru vara aceasta.