09 September 2013
Adevărata semnificaţie a dosarului "Interagro". Ioan Niculae a căpuşat o întreagă industrie cu ajutorul Statului
El a cumpărat gaz ieftin de la stat, chiar dacă avea datorii uriaşe. Sprijinul politic i-a asigurat monopolul pe piaţa îngrăşămintelor chimice.
Potrivit DIICOT, nu există acte din care să rezulte că cele șase combinate chimice l-ar fi ales pe Niculae președinte. Niciun partener comercial al Interagro nu a verificat dacă acest grup de firme apare și în acte
Magnatul a dat o "ţeapă" de 130 de milioane de euro Romgaz printr-o schemă fără precedent. A inventat o firmă "mamut" şi a distribuit gazul ieftin către şase combinate chimice controlate tot de el. Producţia de îngrăşăminte a fost exportată. După ce nu a mai avut acces la gaz ieftin, Niculae a închis cinci dintre combinate. Miniştri, secretari de stat şi directori s-au pus în slujba lui Niculae, cel care controla societatea Interagro.
Detaliile apar în referatul prin care şefa DIICOT, Alina Bica, cere ridicarea imunităţilor actualului ministru al Economiei, Varujan Vosganian (PNL), şi a fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu (PDL). Vosganian (decembrie 2006 – decembrie 2008) şi Videanu (decembrie 2008 - septembrie 2010) au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine şi trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor Interagro. Pe scurt, Interagro, firma controlată de Niculae (75,6% din acţiuni) avea ca obiect principal cultivarea cerealelor (exclusiv orez) şi a plantelor leguminoase.
Doar din înşiruirea obiectelor secundare de activitate rezultă şi producţia gazelor, distribuţia prin conducte, fabricarea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice. Paradoxal, în timp, firma agricolă a ajuns unul dintre cei mai mari furnizori de gaze. În 2005, Interagro a obţinut calitatea de furnizor de gaze, nu cea de consumator de gaze, de la Autoritatea Naţională de Reglementare În Domeniul Energiei (ANRE), iar licenţa a fost prelungită succesiv până în 2011. Societatea a furnizat gaze naturale la şase din cele opt combinate autohtone: Amurco Bacău, Viromet Victoria, Nitroporos Făgăraş, GA Pro CO Chemicals Săvineşti, Donau Chem Turnu-Măgurele şi Amonil Slobozia, profilate pe fabricarea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice de diverse tipuri.
Basmul Interagro
Procurorii DIICOT au constatat că doar combinatele deţineau calitatea de consumatori eligibili de gaze naturale şi nu Interagro; astfel doar cele şase combinate întruneau condiţiile legale de a solicita şi de a obţine această calitate de consumatori eligibili şi doar acestea puteau să solicite şi să primească discounturi la achiziţia de gaze de la Romgaz. Pentru a obţine facilităţile oferite de Ministerul Economiei şi Romgaz, miliardarul Niculae a creat formal "Grupul de firme Interagro", despre care procurorii spun că nu îndeplinea cerinţele pentru obţinerea de gaz ieftin.
Afaceristul s-a autointitulat preşedinte al acestui grup. El folosea în apariţiile în mass-media noţiunile de "grup de firme Interagro" şi de "preşedinte a l Grupului de firme Interagro" şi menţiona, în mod repetat, că acest Grup este alcătuit din şase combinate chimice.
O minciună care a produs milioane de euro
De ce a fost inventat grupul de firme Interagro? Pentru a primi reduceri la gazele naturale, "grupul" trebuia să arate că este un mare consumator industrial şi că are mii de angajaţi pe care va trebui să-i disponibilizeze dacă statul nu îi acordă sprijin.
În realitatea, Interagro avea câteva sute de angajaţi şi nu era consumator industrial de gaze. Mai mult, din producţia de îngrăşăminte chimice obţinută cu subvenţii de la stat, cea mai mare parte a fost exportată. Ţinta finală a miliadarului era achiziţia de gaze naturale la preţuri mult mai mici decât cele vândute de Romgaz celorlalţi parteneri de afaceri.
Totodată, şi-a propus obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, care se comercializează la preţuri de circa patru ori mai mici decât gazele naturale din import. Regulamentul obliga la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producţia internă şi gaze naturale din import, la un preţ mediu). Chiar şi aşa, deşi a primit gaze la preţuri preferenţiale, susţin procurorii DIICOT, Niculae le-a achitat doar sporadic şi parţial şi, mai mult, chiar fără penalităţi de întârziere. Totul cu complicitatea angajaţilor statului. Cinci ani de favoruri
Relaţia privilegiată Niculae-Romgaz a început în 2006, când acesta a primit o reducere de 9 dolari/1.000 mc de gaz. Discounturile au continuat şi în următorii doi ani, iar reducerea a ajuns la 17 dolari/ 1.000 mc de gaz. Pe 29 martie 2007, Vosganian a fost cel care a semnat ordinul prin care s-a stabilit o nouă reducere. Interagro acumulase deja datorii de 192,9 milioane de lei - contravaloare gaze neachitate - şi 42,2 milioane lei penalităţi neplătite şi penalităţi eşalonate la plată. În mod normal ar fi trebuit sistată livrarea de gaze şi executate garanţiile pentru a se recupera banii, lucru car e nu s-a întâmplat.
Vosganian şi "unicul beneficiar"
Pe 19 februarie 2008, Vosganian a prezentat o notă privind industria îngrăşămintelor chimice din România, prin care susţinea că un număr de 10 combinate chimice au nevoie de acordarea unor reduceri mai mari la preţul gazului pe care îl achiziţionau de la Romgaz. Procurorii susţin că acest act a fost doar în favoarea "unicului beneficiar", Niculae, prin Interagro.
Sub aparenţa unui ajutor dat agriculturii româneşti, respectiv de a "conferi siguranţa aprovizionării pe termen mediu şi lung a agriculturii cu îngrăşăminte chimice la un nivel comparabil cu ţările europene", Vosganian a susţinut majorarea reducerilor comerciale practicate de Romgaz de la 17 dolari până la 40 dolari/1.000 mc pentru consumatorii industriali din industria chimică, începând cu 1 februarie 2008, pentru o perioadă de 6 luni. Un alt ordin semnat de liberal stabilea că reducerea de 40 de dolari/1.000 mc se aplică gazelor din producţia internă, care sunt mai ieftine, astfel că Interagro urma să beneficieze de o dublă reducere.
Vosganian - Videanu, continuitate de dragul Interagro
Procurorii DIICOT mai arată că, după plecarea lui Vosganian din minister, Videanu a continuat politica pro - Interagro. El a aprobat şi susţinut în Guvern trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale lui Niculae de a obţine discounturi substanţiale la gazele naturale, inclusiv la cele din producţia internă, chiar dacă societatea înregistra datorii foarte mari la plata gazului consumat. În mandatul ministrului Videanu, societatea a continuat achiziţia de gaz cu reducere de 40 de dolari/1.000 mc, în ciuda datoriilor imense. La 1 ianuarie 2010, datoria Inteagro către Romgaz pentru gazul livrat şi neachitat era de 541.138.399 de lei şi a crescut, la 30 aprilie 2010, la suma de 559.560.896 de lei. Prin aceste ordine, ministrul ar fi indus în eroare Executivul.
Profit maxim, fără investiţii
În timp ce Ioan Niculae arată cu degetul preţul mare al gazelor şi îşi trimite oamenii acasă dacă nu primeşte gaz ieftin, alte combinate chimice reuşesc să supravieţuiască şi chiar să facă profit. Este vorba de Azomureş, care a terminat anul trecut cu un câştig net de 244 milioane de lei. De scumpirea gazelor naturale şi aducerea lor la nivelul preţurilor de import se ştia de mulţi ani. Marii consumatori, cum sunt combinatele chimice, aveau timp să se pregătească şi să facă investiţiile necesare, astfel încât să reziste pe piaţă.
Strategia lui Niculae
În ciuda faptului că a primit atâţia ani gaze ieftine de la stat, Ioan Niculae nu a investit în combinatele "sale" chimice pentru a le face competitive. Potrivit unor specialişti din piaţă care au dorit să îşi păstreze anonimatul, "Niculae a rămas cu aceleaşi instalaţii perimate, moştenite din anii 60-70, n-a investit mai deloc în ele de când a preluat combinatele", au declarat sursele citate. În acest moment, doar două combinate chimice mai funcţionează pe piaţă, Azomureş, aflată din 2012 în proprietatea unor elveţieni, şi Amonil Slobozia, aflată în proprietatea Chemgas Holding, controlată de un offshore din Belize, în spatele căruia s-ar afla tot Niculae, potrivit informaţiilor din piaţă.
Tehnologii înalte
"Combinatele chimice din ţară sunt oprite din primăvară, din cauza preţului gazelor şi a pieţei, în general. Dacă astea două mai funcţionează, Azomureş şi Amonil, înseamnă că sunt eficiente", ne-a declarat Octavian Ciobanu, secretar general la Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie. La rândul său, Ioan Sideriaş, liderul sindical de la Azomureş, spune că firma a investit în tehnologie cu randament foarte înalt ca să rămână pe piaţă, a schimbat instalaţii, astfel încât costurile să fie mai mici. "Toată piaţa ştia că preţul gazelor naturale va creşte", ne-a explicat liderul sindical.
Videanu şi Silaghi, la dispoziţia procurorilor