rapoarte de razboi

  • Autor subiect DeletedUser964
  • Data de început

DeletedUser964

doar daca nu mi-a sutit careva parola , eu sunt...ce nu e bine?
 

DeletedUser

Este ajunul si cum e si firesc este seara in care se impodobeste bradul, pai da , la noapte Mosul unda sa lase cadourile?
...
Sa aveti parte de cat mai multe sarbatori de Craciun

pentru prima oara cand am fost cu adevarat atins in suflet de o postare,...
Bravo, si multumesc !
 

DeletedUser

Cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa. Offtopic.

P.S. Tot ce e offtopic, va fi sters.Va rog respectati ideea acestui topic si pe autorul ei.
 

DeletedUser964

De multa vreme nu s-a mai auzit nimic de Veetrok, viteazul conducator de osti, pe unde o fi umbland oare?
Ultima data era pe baricade aparand cu propriul sange ultimele sate ale sale, toate cele 31 de sate i-au fost luate dar sunt convins ca ar fi preferat sa-si daruiasca viata pentru a salva acele sate decat sa plece de langa Domnita lui, dar asa a fost sa fie, s-a supus dorintei Domnitei lui de a apuca fiecare pe drumul sau.
Ne-a strans pe toti cei care am supravietuit atacurilor, si ne-a condus la o margine de lume, departe de razboaie, ambitii si alte rautati si am ridicat cu totii un satuc, apoi timp de multe rasarituri nu a fost vazut la fata de nimeni, s-a retras undeva in munti si m-a lasat pe mine Adelin Coifushor sa ma ocup de sat.
Nu mai sunt ce eram odata, reporterul de razboi Adelin, cel care facea boacane, cel care era novice si un fricos fara pereche, am luptat alaturi de Veetrok, si am devenit incet , incet umbra lui si prietenul sau de nadejde, trupul imi este obaosit si brazdat de cicatrici , iar sufletul schilodit de sperante si griji.
Am pornit in cautarea lui, in cautarea Omului din el, in cautarea optimismului si a dorintei lui de viata, si mi-a luat multa vreme sa-l gasesc pe cel pe care il credeam invincibil...intr-o pestera micutza dau peste un necunoscut stand la foc , murmurand ceva, ridica privirea catre mine si ...inghet, nu pot sa cred cata schimbare, sunt privit de doi ochi acoperiti de sprancene stufoase, brazde adanci sunt sapate pe fruntea lui,iar barba si pletele par ireale, este chiar el, cad in genunchi in fata lui si plec capul , el se ridica si ma cuprinde de umeri ridicandu-ma ca pe un balot cu paie , are lacrimi in ochi.
Stam la foc si povestim, un miros dulceag de vanat proaspat se ridica bland si se imprastie prin intreaga incapere.
"Adeline , este timpul sa cobor din pustiu, undeva in lumea mare stiu ca exista o Domnita facuita din sange si carne care imi este sortita, gata cu tristetile si zilele posomorate, stiam ca vei veni , asa ca am o surpriza pentru tine, vom merge la izvorul tineretii iar maine vom cobori ca doi flacai si ne vom ocupa de sat, voi gasi Domnita care imi este harazita chiar de ar fi sa ajung la capatul lumii."
A doua zi nu mi-a venit sa cred ochilor ca legenda izvorului tineretii, nu era defapt o legenda si chiar insusi Veetrok reusise sa gaseasca acel izvor.
Se vede ca acest maret luptator este iubit de zei iar numele lui nu va pieri niciodata.
 

DeletedUser

:eek:

serios.. apucate de scris carti.. eu care nu prea citesc carti, asi fi primul care ar sta la coada pt. cartea ta..:)

it's good to have you back :D
 

DeletedUser

is marfa povetirile astea....ar trebui sa scrii o carte..ai avea mare succes..bafta
 

DeletedUser

Si eu voi scrie o carte, o voi publica peste cativa ani, deja am adunat impresii si de aici din joc de unde m-am mai inspirat, cei mai buni de aici (prieteni adevarati, aliati) ar putea sa-si gaseasca denumirea de user in cartea mea, dar sa nu deviem de la subiect, sa continuam cu rapoartele.
 

DeletedUser964

Salutare, imi pare sincer rau ca nu am mai scris de multa vreme, insa nu pot da vina in totalitate pe lipsa timpului, ci mai degraba pe lipsa de inspiratie, sper sa pot asterne gandurile pe care le are neuronul meu in timp ce savureaza cafeaua de dimineata.
 

DeletedUser964

Hai sa va spun o faza tare, mi s-a intamplat si m-am stricat de ras vreo 3 zile la rand.
Mergeam cu masina ( aer conditionat lipsa) prin oras, cu geamul din dreapta deschis pana jos, ma apropii de un biciclist care mergea pe strada impingand bicicleta, nu aveam viteza, dar m-am gandit sa-l atentionez totusi, ciupesc claxonul si tipul oarecum nervos se intoarce si gesticuleaza cu mana stanga in care tinea o tigara aprinsa. Din miscarile mainii, jarul se desprinde de tigara si aterizeaza pe bancheta din dreapta, trag de volan, calc frana brusc, sufla...da cu mana, scuipa.....un drak, s-a facut o gaura de toata frumusetea in tapiterie. Am inceput sa-mi etalez cunostintele religioase ale mamei respectivului, si nervos cum eram imi continui drumul. Buuuuuuuun, intru pe o stradutza ( geamul din dreapta tot deschis l-am lasat), un pic mai sus, la cateva case era o fetita, se juca cu furtunul cu apa, stropea strada, trotuarul, si i s-a parut amuzant , ca sa-mi spele masina in momentul in care vroiam sa trec pe langa ea. Va imaginati ca nu am avut timp( chiar daca am intuit), sa ridic geamul, asa ca m-am trezit cu un jet de apa direct in fata, si bineinteles prin toata masina, iar nervi....etc, si fazele s-au intamplat la un inreval de vreo 7-8 minute, asa ca m-am pus pe ras, si am lasat nervii pentru altadata.
 

DeletedUser1195

:) daca cele doua actiuni ar fi fost simultane,scapai si tu mai ieftin: te alegeai doar cu dusul ,dar salvai tapiteria.
 
Sus